imi vine sa injur. ca un taximetrist. ca un huligan, ca un golan. cuvintele dragalase n-au efect. nici daca as vedea marea neagra acoperita cu puf roz nu as zambi. nici daca mi s-ar face o casa din eclere asezate unele peste altele nu as iesi din starea asta.
am draci. din aia multicolori. sunt asezati cu totii frumos in astea 45 de kile ale mele si arata ca niste jeleuri haribo. lua-i-ar! pe toti. cu toate culorile lor turbate ca prea imi coloreaza limba, prea o iau pe campii.
in viata mea n-am fost mai speriata ca o iau razna. si parca niciodata nu am fost mai revoltata, razvratita ca acuma. iar daca cineva m-ar vedea acuma tastand nu ar crede nici jumulit ca pe o gaina ceea ce se intampla in mine. par senina, cu ochii inca sclipind de la plans. par fragila. par feminina. par copil. par mofturoasa, alintata. si nu-s nimica din ceea ce par. sunt acra si amara. si sarata. si dura. si singura. si tremur toata. si nu, nu e de la orgasm, e de la dezamagire. are si asta uneori acelasi efect, doar de m-ar fi facut mama masochista. dar nu-s nici asta. nu-s nimica, iar de sunt ceva, nici eu nu mai stiu. am uitat tot. am nisip sub teasta si un porumbel sugrumat. iar eu n-am curaj sa-mi crap naibii capul asta si sa arunc toate porcariile ce le tin adapostite acolo.
si s-a dus dracului magia. e bagata toata in batul acela din mana lui harry potter. iar eu nu mai pot crede nimic. nici in bine, nici in rau. si nu mai sper sa mi se intample ceva sa pot iesi din starea asta. doar stau ca o proasta aici si tastez. cand puteam sa aleg altceva. cand puteam sa fiu altcumva. cand puteam sa fi spus cateva cuvinte si totul sa se fi rezolvat. s-a topit dracului magia si iubirea. precum o inghetata cu vanilie si fistic.
va veni apocalipsa. vor cadea rand pe rand stelele si Luna si Soarele. iar noi vom privi si vom aplauda. vom pune articifii si vom celebra. va veni apocalipsa. dragostea care a fost pana acuma intepenita ca un ghetar de inimile noastre se va desprinde de noi, va pleca plutind. de la prea multa poluare. si doar am primit avertismente. dar totul se va duce dracului. vine apocalipsa.
as injura. dar am fost toata viata o fata cuminte. o fata care a trebuit sa para ca sa existe. o fata care a trebuit sa se comporte dupa prototip ca sa primeasca atentie. o fata care nu a inteles ca “doi” o va scuti vreodata de singuratate. am fost toata viata plina de speranta. iar speranta mi-a anihilat orice capacitate de a invata sa injur. iar acum am ramas fara nimic. chiar si fara cuvinte vulgare.
va veni tarja. poate ma va prosti ea cumva sa invat sa o iau de la captat.
