- Nu ai inteles nimica, dear. Dar e ok. zise ea dintr-o data.
- Ce nu am inteles?
- Cum te iubesc eu si cat. Si nici de ce.
- …Pai explica-mi. zise el, zambind larg.
- Nu e nimica de explicat, si nu te zambi, sunt foarte serioasa.
- Pai, daca ma iubesti vei fi a mea. Candva…
- Ma sperie acel candva.
- Nu are de ce sa te sperie, baby.
- Ma simt prinsa la mijloc. Iar singurul lucru pe care il stiu e ca nu vreau sa treaca amarata asta de viata si eu sa nu fi apucat sa fiu cu tine.
- Mda…
- Auzi, tu nu vei disparea din viata mea, nu? Chit ca voi fi maritata si cu 30 de copii, nu?
- Nu. iar raspunsul lui era prompt, pe cat de sec.
PAUZA
- De ce ranjesti? intreba ea, pe jumatate amuzata.
- Ca sa nu tac. Vorba ta.
- Stii, m-am gandit toata ziua. Nici nu ai idee cum sunt, ce simt si…N-ai idee cat de important esti. si ea ofta adanc.
- Mi-ar placea sa-mi satisfac toate fanteziile cu tine. zise el ganditor, tragand din tigara.
- Mi-ai ramas in creier. De acuma 8 ani. Din momentul ala in care mi-ai luat mana si mi-ai bagat-o in pantalonii tai. And that’s my problem, dear. Mi te-ai bagat in creier. Si ai bagat acolo si gustul de tutun, si pe Nichita, si pe Nightwish, si pe Cartarescu, iar acuma, cu toata povestea asta si pe Marquez. Intelegi tu in ce ierarhie esti in capul meu? Alaturi de sex, tutun, Nichita, Cartarescu, Nightwish, Marquez…De asta nu am flirtat niciodata cu tine, asa cum m-ai acuzat aseara. Comportamentul meu e datorat tie si anilor astora. Orice iubit am avut, tu mereu ai fost acolo in capul meu. Always. Si tu numai nu vrei sa pricep cum te iubesc…Esti un blegoman…conchise ea stins.
El o privi ca pentru prima oara.
- Scuze ca ma port ca un caine in calduri. Dar nu ma pot gandi decat ca te doresc acuma.
- Nu te scuza, zambi ea. Si eu sunt. Doar ca…Doar ca esti important pentru mine…Sa nu uiti asta niciodata, ma auzi?
- Va trebui sa imi arati ca sunt important. Va trebui sa te am, iar glasul lui era ganditor.
- O sa ma ai. Esti amantul meu permanent. Nu esti sotul, nici tatal copiilor meu. Esti portia mea egoista de iubire…
Ea se intinse dupa o tigara si se afunda mai tare in fotoliu, el statea cu capul rezemat pe spate, cu mana stanga atarnand de spatarul scaunului, fumand. Sleiti de ganduri cei doi au ramas intepeniti in fotoliile acelea din coltul camerei, privind la rotocoalele de tutun, neatingandu-se nici macar cu respiratia, despartiti de masa de lemn.
November 6, 2009 at 12:32 am |
asta-i inspirata din viata reala? : )
November 6, 2009 at 6:23 am |
daca am trage linie intre realitate si imaginar, ce am mai fi?
November 6, 2009 at 7:11 am |
imi aduce aminte de o plimbare prin parcul eminescu si o poveste a unui sarut pe bordura dintr un orasel, fiind in tabara de istorie. imi aduce aminte corect?
November 6, 2009 at 9:20 am |
iti aduci aminte bine.
November 6, 2009 at 11:19 am
Si sa fie in pas cu amintirea
November 6, 2009 at 8:35 am |
Aceasi poveste,doar personaje diferite.
November 6, 2009 at 8:39 am |
dap. e asa un personaj de numa.